[et_pb_section admin_label=”Section” fullwidth=”off” specialty=”on”][et_pb_column type=”3_4″ specialty_columns=”3″][et_pb_row_inner admin_label=”Row”][et_pb_column_inner type=”4_4″ saved_specialty_column_type=”3_4″][et_pb_text admin_label=”Text” background_layout=”light” text_orientation=”justified” use_border_color=”off” border_color=”#ffffff” border_style=”solid” saved_tabs=”all”]<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/i.imgur.com\/lpHkRjZ.jpg\")
George (Gogu) Constantinescu a fost un inovator, inventator, om de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i inginer rom\u00e2n. S-a n\u0103scut \u00een 4 octombrie 1881 la Craiova, fiind fiul unui renumit profesor de matematic\u0103 \u0219i al unei pianiste cu origini alsaciene.<\/p>\n
Dup\u0103 ce a urmat liceul la Craiova s-a \u00eenscris \u00een anul 1899 la \u201c\u0218coala Na\u021bional\u0103 de Poduri \u0219i \u0218osele\u201d din Bucure\u0219ti, unde a ob\u021binut \u00een anul 1904 diploma de inginer, ca \u0219ef de promo\u021bie cu cea mai mare medie pe care o avusese un absolvent de la \u00eenfiin\u021barea acelei \u0219coli. Proiectul s\u0103u de diplom\u0103 a fost despre podurile de beton armat, pentru care \u00eenc\u0103 nici nu exista un curs \u00een \u0219coal\u0103 \u0219i a fost sus\u021binut la profesorul Anghel Saligny. \u00cen anii 1904-1908 a lucrat \u00een servicul de poduri \u0219i \u0219osele condus de Ilie Radu. Acesta l-a sprijinit \u00een lupta\u00a0 pentru introducerea tehnicii noi \u00een \u021bara noastr\u0103, spre deosebire de Anghel Saligny, care se opunea proiectelor sale \u00eendr\u0103zne\u021be.<\/p>\n
\u00cen 1904 a publicat \u00een Buletinul Societ\u0103\u021bii Politehnice<\/em> o teorie proprie a calculului betonului armat. El construie\u0219te folosind acest material, \u00een ciuda tuturor \u00eempotrivirilor autorit\u0103\u021bilor din acea vreme, cauzate de pr\u0103bu\u0219irea unor construc\u021bii din beton armat. A executat \u0219osele \u0219i a proiectat plan\u0219ee de beton armat pentru cl\u0103direa Ministerului Lucr\u0103rilor Publice \u0219i a Palatului Bursei. A proiectat Moscheea din Constan\u021ba, cu minaretul \u0219i cupola din beton armat, podul de beton armat de la Lainici, peste Jiu, scheletul de rezisten\u021b\u0103, de asemenea din beton armat, al cupolei Marii Adun\u0103ri Na\u021bionale \u0219i alte lucr\u0103ri.<\/p>\n \u00cen 1910 George Constantinescu s-a stabilit la Londra, unde a g\u0103sit un mediu favorabil pentru punerea \u00een practic\u0103 a ideilor sale originale \u00een domeniul utiliz\u0103rii betonului armat \u0219i transmiterii energiei prin unde sonore. Aici a pus bazele unei \u0219tiin\u021be noi, sonicitatea, o ramur\u0103 a mecanicii mediilor continue, stabilind legile de generare \u0219i reflectare ale undei sonice \u0219i fundamentarea matematic\u0103 a acestora. Sonicitatea este \u0219tiin\u021ba care se ocup\u0103 cu transmiterea energiei mecanice \u00een masa lichidelor sau a solidelor prin intermediul vibra\u021biilor \u0219i al undelor elastice longitudinale care se propag\u0103 \u00een masa fluidului sau solidului. Teoria sonicit\u0103\u021bii (publicat\u0103 \u00een 1918) se aplic\u0103 la diferite sisteme de transmisie a puterii, \u00een special la sisteme hidraulice. Ulterior au fost dezvoltate capitole derivate privind electrosonicitatea, c\u00e2mpurile sonore \u0219i termosonicitatea. Teoria permite folosirea compresibilit\u0103\u021bii lichidelor pentru a transmite putere prin vibra\u021bii (oscila\u021bii), prin folosirea modelelor matematice existente \u00een domeniul electricit\u0103\u021bii.<\/p>\n \u00cen 1923 George\u00a0Constantinescu\u00a0a prezentat o inven\u021bie remarcabil\u0103, cunoscut\u0103 sub denumirea de \u201econvertizorul de cuplu\u201d sau schimb\u0103torul de viteze automat. De fapt, el a inventat o cutie de viteze automat\u0103 pentru ma\u015fini prin care s-a eliminat cutia de viteze tradi\u0163ional\u0103 \u015fi ambreiajul. A aplicat aceast\u0103 idee \u0219i \u00een cazul locomotivelor, prezent\u00e2nd \u00een cadrul Expozi\u021biei Imperiului Britanic de la Wembley, din 1924, o locomotiv\u0103 cu convertor sonic. \u00centr-un num\u0103r din anul 1926, revista britanic\u0103 \u201eThe Graphic\u201d a publicat un articol despre sonicitate, afirm\u00e2nd despre George\u00a0Constantinescu (primul de pe al doilea r\u00e2nd) c\u0103: \u201eaceast\u0103 descoperire \u00eel situeaz\u0103 pe savantul inginer rom\u00e2n printre marii inventatori ai lumii, al\u0103turi de Albert Einstein, Marie Curie, Ernest Rutherford, T.A.Edison, \u0219i al\u021bii\u201d.<\/p>\n \u00cen 1961 George\u00a0Constantinescu\u00a0a f\u0103cut o vizit\u0103 \u00een \u021bar\u0103, iar cu acel prilej Institutul Politehnic din Bucure\u0219ti i-a acordat titlul de \u201eDoctor honoris causa\u201d \u00een \u0219tiinte tehnice. A fost membru al Societ\u0103\u021bii Politehnice, membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i membru de onoare al Societ\u0103\u021bii inginerilor din Anglia.\u00a0A \u00eencetat din via\u021b\u0103 la 11 decembrie 1965, la Londra.<\/p>\n \u00cen contul lui Gogu Constatinescu figureaz\u0103 circa 300 de brevete de inven\u021bie. Un mic calcul ne arat\u0103 c\u0103 de la apari\u021bia primei inven\u021bii (1907), p\u00e2n\u0103 la data trecerii \u00een eternitate (1965), a fost realizat c\u00e2te un brevet la mai pu\u021bin de 4 luni.<\/p>\n Opera lui Constantinescu nu a fost cunoscut\u0103 \u00eendeajuns, \u00een mare parte datorit\u0103 caracterului secret dat de utiliz\u0103rile preponderent militare \u0219i a pu\u021binelor publica\u021bii referitoare la acestea. El a avut o minte str\u0103lucit\u0103, fiind un vizionar care \u0219i-a dep\u0103\u0219it cu mult contemporanii, inova\u021biile sale p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i valabilitatea.<\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_divider admin_label=”Divider” color=”rgba(147,175,193,0.39)” show_divider=”on” divider_style=”solid” divider_position=”top” hide_on_mobile=”on”] [\/et_pb_divider][et_pb_comments admin_label=”Comments” show_avatar=”on” show_reply=”on” show_count=”off” background_layout=”light” use_border_color=”off” border_color=”#ffffff” border_style=”solid” custom_button=”off” button_letter_spacing=”0″ button_use_icon=”default” button_icon_placement=”right” button_on_hover=”on” button_letter_spacing_hover=”0″] [\/et_pb_comments][\/et_pb_column_inner][\/et_pb_row_inner][\/et_pb_column][et_pb_column type=”1_4″][et_pb_blog admin_label=”Blog” fullwidth=”off” include_categories=”11″ show_thumbnail=”off” show_content=”off” show_more=”off” show_author=”on” show_date=”on” show_categories=”off” show_comments=”off” show_pagination=”on” offset_number=”0″ use_overlay=”off” background_layout=”light” use_dropshadow=”on” use_border_color=”on” border_color=”#e5e5e5″ border_style=”solid”] [\/et_pb_blog][\/et_pb_column][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" George Constantinescu <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false},"version":2},"_links_to":"","_links_to_target":""},"categories":[108],"tags":[247],"class_list":["post-7148","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-aviatie-si-astronautica","tag-george-constantinescu"],"jetpack_publicize_connections":[],"yoast_head":"\n![\"\"](\"https:\/\/i.imgur.com\/eSoyEsJ.png\")
![\"\"](\"https:\/\/i.imgur.com\/Gnylf3N.jpg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/i.imgur.com\/mjcFi3R.jpg\")
Prima aplica\u021bie a Teoriei Sonicit\u0103\u021bii a fost sistemul de sincronizare sonic (Constantinesco Fire Control Gear), mitraliera sonic\u0103 a c\u0103rei caden\u021b\u0103 de tragere era sincronizat\u0103 cu rota\u021bia elicei. Aceasta era capabil\u0103 s\u0103 trag\u0103 1.200 de gloan\u0163e pe minut printre palelele elicei avionului care se rotea \u00een zbor, f\u0103r\u0103 a lovi palele ei. Mecanismul a fost realizat cu ajutorul maiorului Colley, unul din membrii conducerii Comitetului Regal, care a fost interesat de teoria inginerului rom\u00e2n \u0219i a dorit s\u0103 o pun\u0103 \u00een practic\u0103. \u00cen august 1916 s-au realizat primele teste cu un avion echipat cu ceea ce avea s\u0103 devin\u0103\u00a0\u201eC.C. Gear\u201d (Constantinesco-Colley).<\/em> Noul mecanism avea multe avantaje, cum ar fi rata de foc crescut\u0103, sincronizarea mult mai precis\u0103 \u0219i adaptabilitatea la orice tip de motor \u0219i avion. Din noiembrie 1917 mecanismul a devenit unul standard, fiind montat pe toate aeronavele britanice cu arme sincronizate, ultimul fiind Gloster Gladiator \u00een 1937.<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/i.imgur.com\/IrRivpN.jpg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/i.imgur.com\/fsCVc3l.jpg\")
Escadrila 55 a RAF cu avioane Airco DH.4, ajunge \u00een Fran\u021ba la 6 martie 1917, fiind primele avioane din serviciul activ echipate cu sincronizatorul Constantinescu-Colley. Datorit\u0103 succesului \u015fi superiorit\u0103\u021bii fa\u0163\u0103 de sistemul utilizat de avia\u0163ia german\u0103, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului peste 8000 de aparate de zbor americane si britanice au fost dotate cu astfel de sisteme. George\u00a0Constantinescu a ob\u021binut fonduri importante pentru continuarea cercet\u0103rilor. A fost numit consilier al amiralit\u0103\u021bii \u0219i i s-a pus la dispozi\u021bie la West Drayton un laborator de \u00eencerc\u0103ri \u0219i experiment\u0103ri, unde a avut posibilitatea de a realiza numeroase obiecte ale inven\u021biei sale \u00een domeniul sonicit\u0103\u021bii.<\/p>\n
\n![\"\"](\"https:\/\/i.imgur.com\/4RJZ6uK.jpg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/i.imgur.com\/AVak5Vt.jpg\")
<\/p>\n