Henri Marie Coandă (7 Iunie 1886 – 25 Noiembrie 1972) a fost un academician si inginer roman, pionier al aviatiei si inventator al unui avion cu reactie, fara elice, numit conventional Coanda-1910 si reprezentand un subiect foarte controversat în anul 1950. De asemenea, el a construit o aerodina lenticulara si a descoperit principiul care ii poarta numele.

Henri Coandă a fost mai întâi elev al Școlii Petrache Poenaru din București, apoi al Liceului Sf. Sava 1896 unde a urmat primele 3 clase, după care, la 13 ani, a fost trimis de tatăl său, care voia să-l îndrume spre cariera militară, la Liceul Militar din Iași 1899. Termină liceul în 1903 primind gradul de sergent major și își continuă studiile la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București. In 1905 Coandă construiește un avion-rachetă pentru armata română. Între 1907-1908 a urmat de asemenea cursuri universitare în Belgia, la Liège, și la Institutul tehnic Montefiore. În 1908 se întoarce în țară și e încadrat ofițer activ în Regimentul 2 de artilerie. Datorită firii sale și spiritului inventiv care nu se împăcau cu disciplina militară, el a cerut și obținut aprobarea de a părăsi armata, după care, profitând de libertatea recâștigată, a întreprins o lungă călătorie cu automobilul pe ruta Isfahan – Teheran – Tibet. La întoarcere pleacă în Franța și se înscrie la Școala superioară de aeronautică și construcții, nou înființată la Paris 1909, al cărei absolvent devine în anul următor 1910, ca șef al primei promoții de ingineri aeronautici.

Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și savantului Paul Painlevé, care l-au ajutat să obțină aprobările necesare, Henri Coandă a efectuat experimentele aerodinamice prealabile și a construit în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni primul avion cu propulsie reactivă, Coandă-1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon internațional aeronautic de la Paris 1910. Un alt experiment a fost construirea unui dispozitiv pentru măsurători de portanță și rezistență la deplasarea în aer a diferitelor tipuri de suprafețe portante (profile de aripă) cu posibilitatea înregistrării valorilor pe diagrame pentru posibilitatea comparației și stabilirii profilului ideal. Dispozitivul era montat pe un vagon în fața unei locomotive, iar experimentele se desfășurau în mișcare, la o viteză de 90 km/h, pe linia Paris-Saint Quentin. Ulterior a putut face aceste determinări folosind un tunel de vânt cu fum, și o cameră fotografică specială, de concepție proprie. Datorită acestor experimente a stabilit un profil de aripă funcțional pentru viitoarele sale aparate de zbor si efectul Conda.

Efectul Coanda

Efectul Coandă reprezinta devierea jeturilor de fluid în apropierea suprafețelor curbe si a fost pentru prima dată observat de Coandă în 1910 în timpul zborului de testare al unuia din primele sale avioane, Coandă-1910, care a fost simultan și primul avion cu reacție care a zburat vreodată. Testarea s-a soldat însă cu distrugerea avionului.

În timpul scurtului zbor, Coandă a putut observa alinierea apropiată de alipire a jeturilor gazelor arse față de fuzelajul avionului. Ulterior, atât Coandă cât și alți savanți au studiat intensiv și extensiv acest efect, care este denumit astfel în onoarea sa.

Explicația fenomenului – După ieșirea din canal, jetul antrenează particulele mediului ambiant, în partea în care nu există voletul și particulele fluide situate între jet și volet. Dacă voletul este suficient de lung, locul particulelor aspirate din domeniul situat între volet si jet nu mai poate fi luat de particulele care vin din afara acestui domeniu și depresiunea astfel creată deviază curgerea în direcția voletului.

         Invenții și descoperiri

• 1910: Coandă-1910, o aeronavă experimentală construită pe principiul propulsiei reactive .
• 1911: O aeronavă alimentată de două motoare care acționează o singură elice – configurația a anulat cuplul motoarelor.
• a inventat un nou material decorativ pentru utilizare în construcții, beton-bois, utilizat pentru decorațiunile arhitecturale (Palatul Culturii din Iași, construit în 1925, a fost decorat în întregime cu ajutorul materialului Coandă);
• 1926: Lucrând în România, Coandă a dezvoltat un dispozitiv pentru detectarea lichidelor subterane, util în prospectarea petrolului. La puțin timp după aceea, în regiunea Golfului Persic, a proiectat un sistem pentru forarea petrolului offshore.
• Cea mai faimoasă descoperire a lui Coandă este efectul Coandă. Acest efect a fost utilizat în multe invenții aeronautice.
• Un sistem modular de desalinizare a apei de mare și transformare în apă dulce, bazată pe energia solară, un sistem curat, ecologic și adaptabil.

De-a lungul carierei sale, lui Henri Coanda I s-au acordat numeroase brevet in diverse domenii, primind, de asemenea, titluri onorifice, printre care si cel de Doctor Honoris Causa, de catre Universitatea Politehnica Bucuresti, in cadrul careia a reorganizat catedra de inginerie aerospatiala, cu ajutorul academicianului Elie Carafoli.