Photo: www.esa.int

Prof. Dr. Kai-Uwe Schrogl, director de strategie la Agenția Spațială Europeană (ESA) s-a adresat tinerei comunități a generației spațiale la cel de-al 3-lea Seminar European an Consiliului Consultativ al Generației Spațiale (SGAC), care s-a desfășurat la București, pe 9-10 martie 2018. Acest consiliu este un organism consultativ al Organizației Națiunilor Unite pentru spațiu și în mod perfect explicabil în ziua de azi, nu este un ”sfat al bătrânilor”, ci un ”sfat al tinerilor”. El s-a arătat receptiv la aspirațiile tinerilor în această etapă cu numele de cod Space 4.0 a explorării spațiului cosmic, care este una a participării internaționale, iar tinerii au un rol esențial în definirea priorităților și țintelor de atins în deceniile următoare. Printre acești tineri, ne bucură faptul că un număr semnificativ au fost studenți al Facultății de Inginerie Aerospațială, care a fost și gazda evenimentului. Agenția Spațială Română ROSA a avut amabilitatea de a sponsoriza tinerii români cu taxa de participare. Prof. Dr. Kai-Uwe Schrogl a acceptat invitația noastră de a ține o conferință în Facultatea de Inginerie Aerospațială a Universității Politehnica din București  la o dată care va fi anunțată.

Din partea ESA au mai participat Christina Giannopapa, șefa relațiilor politice (a doua din stânga în fotografia de mai jos), Maria Gabriella Sarah și Caroline Thro.

Evenimentul a fost deschis de Dr. Marius Ioan Piso, președinte și director general al Agenției Spațiale Române – ROSA (în stânga) și de Gabriela Melania Ciot, secretar de stat în Ministerul de Externe al României (a doua din dreapta).

Dr. Marius Ioan Piso a explicat viziunea sa în dezvoltarea spațială a României, prin dezvoltarea unor centre de excelență pe diverse domenii. Această dezvoltare urmează unei dinamici foarte accelerate pentru România din istoria recentă, iar aceasta i se datorează d-lui Piso. Sunt pași uriași făcuți de România din anii 1990, culminând cu acceptarea țării noastre în 2011 ca al 19-lea membru plin al Agenției Spațiale Europene în 2014. Ne bucură că Facultatea de Inginerie Aerospațială a Universității Politehnica din București, dar și alte facultăți din școala noastră, precum și Centrul de Cercetări pentru Aeronautică și Spațiu ocupă un loc important în strategia ROSA.

În calitate de decan al Facultății de Inginerie Aerospațială (în dreapta) am transmis mesajul nostru tinerei generații de viitori exploratori ai spațiului. Am menționat că suntem implicați într-o serie de proiecte ale Agenției Spațiale Europene prin Centrul de Cercetări pentru Aeronautică și Spațiu, dar în același timp ”livrăm” ingineri și cercetători științifici calificați pentru provocările acestei frontiere a cunoașterii. De altfel, am constatat cu bucurie că mulți dintre reprezentanții industriei spațiale prezenți la București erau absolvenții noștri.

Photo: SGAC

Nu mi se pare o exagerare să afirm că probabil salvarea planetei noastre de la potențiale catastrofe cosmice, de mediu sau climatice stă în puterea acestei noi generații, generația spațială. Ca și aeronautica, astronautica exercită o fascinație inegalabilă și totodată atrage oameni de curaj, oameni de caracter, oameni admirabili. Ceea ce te poate atrage către acest domeniu nu este numai provocarea limitelor explorării și ale cunoașterii, dar și comunitatea umană de o calitate extraordinară. Ca exponent al elitei acestei comunități, Cosmonaut dr. ing. Dumitru Dorin Prunariu a avut o prezentare foarte aplaudată. Ne bucură mult aprecierea internațională de care se bucură un Alumnus de Onoare al Facultății de Inginerie Aerospațială. Despre el am spus mai demult că ”Suntem 6 miliarde de oameni pe această planetă. Doar cei mai buni 600 au fost selecționați pentru a fi astronauți. Deci avem șanse de 1 la 10 milioane de a fi atât de perfecți ca Dorin Prunariu”. Împreună cu Dorin l-am menționat și pe Hermann Oberth, era bine ca tinerii viitori exploratori spațiali, mulți aflați pentru prima oară în România, să audă că unul dintre pionierii zborului spațiali a fost român.

O altă contribuție românească aparține avocatului pe probleme de spațiu Virgiliu Pop, cercetător al ROSA, responsabil de programul ESERO (foto). El a fost co-fondator al SGAC în 2001 și este autorul unei cărți importante în domeniu: ”Cine e proprietarul Lunii?” apărută în 2008 la Editura Spinger. Problema mineritului extraterestru va fi una pregnantă în următoarele decenii, mai ales sub aspect juridic.

La eveniment au mai fost prezenți Patrick O’Keeffe, consultant juridic al NATO la Centrul COE CSW, Dr. Bleddyn E. Bowen, lector în relații internaționale la Universitatea din Leicester.

La Panel-ul dedicat exporărilor spațiale au participat (foto de la stânga la dreapta):

• Marino Crisconio, de la departamentul de zboruri spațiale cu echipaj uman al Agenției Spațiale Italiene ASI
• Franco Fenoglio, director la zborurilor spațiale cu echipaj uman și al programelor de transport spațial al companiei Thales Alenia Space Italia
• Jakub Knir, specialist CFD al companiei Foster and Partners
• Christian Ohlendorff Knudsen, candidat Mars One
• Andrea Pellacani, Manager de Proiect AIM al companiei GMV

Viitorul astronaut care candidează pentru un zbor fără întoarcere către Marte, Christian Ohlendorff Knudsen a astras în primul rând întreaga atenție. Cei cinci au fost întrebați de moderatorul Akash Trivedi care este orizontul de timp în care vom atinge planeta Marte cu echipaj uman. Christian a răspuns că există două scenarii: unul de sacrificiu, pentru care a estimat 10 ani și unul în care siguranța și confortul astronauților va fi mai ridicat, în cca. 20 de ani. Marino și Franco au plasat aterizarea pe Marte la 20 de ani și peste, Jakub și Andrea au apreciat la 15 ani. Au fost menționate problemele încă nerezolvate, în special efectul radiațiilor cosmice asupra oamenilor. O prezență inedită a unei companii de arhitectură, Foster and Partners, a suprins audiența. Arthitectura însă se referă la construcții pe Lună sau pe Marte, folosind o imprimantă 3D capabilă să proceseze praful de bazalt aflat pe aceste corpuri cerești pentru a construi viitoarele adăposturi.

Din partea industriei spațiale au mai participat Mansoor Shar de la Inmarsat și Jaroslaw Jaworski, director al departamentului de robotică de la PIAP Space.

Andrea Pellacani, inginer aerospațial, a făcut o prezentare separată a companiei GMV. În fotografie l-am surprins împreună cu absolventa Facultății de Inginerie Aerospațială, Corina Știubei, care a fost organizator adjunct al evenimentului SGAC.

Compania spaniolă GMV s-extins pe mai multe continente, fiind actualmente o multinațională, implicată în multe proiecte ESA. Navigația absolută și relativă a misiunii din Proiectul Luna-Resurs și algoritmul de ghidare, navigație și control (GNC) al misiunii ROSETTA pentru partea Asteroid Impact Mission (AIM) sunt doar câteva dintre aplicațiile dezvoltate de GMV. Andrea a concluzionat că problemele cheie ale explorării noilor frontiere (Luna, Asteroizii și Marte) sunt algoritmii GNC care funcționează și iau decizii autonom, spre deosebire de situația actuală, unde toate deciziile se iau într-un centru de compandă aflat pe Pământ. În această chestiune, un rol esențial îl va avea navigația spațială. Această afirmație mi-a confirmat propriile idei și mi-a oferit o resursă motivațională pentru studenții cărora încerc să le predau navigație aeriană și spațială. În amintirea acestui moment inspirațional, am făcut o fotografie cu Andrea.

Ne-a bucurat în mod deosebit faptul că Andrea Pellacani a menționat că ”subsidiara GMV din România este una foarte activă, implicată deja în proiecte importante” și că ”vom vedea în viitor o dezvoltare majoră a subsidiarei din România, cu și mai multe proiecte în care va juca un rol substanțial”. Subsidiara GMV România a angajat un număr considerabil de Alumni ai Facultății de Inginerie Aerospațială. În fotografia următoare i-am surprins pe ing. Cristian Corneliu Chițu, director de spațiu al GMV România, împreună cu ing. Florin Mistrăpău. Ambii sunt absolvenți ai Facultății de Inginerie Aerospațială. Cristian a absolvit în 2009 specializarea Construcții Aerospațiale, iar Florin specializarea Echipamente și Instalații de Aviație în 2015 și programul de masterat Avionică și Navigație Aerospațială în 2017. Directorul Cristian Chițu a menționat că GMV România are un plan pe termen mediu de angajare a încă 20 de ingineri aerospațiali.

O altă companie care caută să recruteze tineri ingineri aerospațiali prezentă la eveniment a fost HE Space, reprezentată de Ioana Șelaru, responsabil de recrutarea personalului tehnic.

Evenimentul a avut o frumoasă încheiere cu o masă festivă la somptuosul Palat Ghica de pe Calea Victoriei. Să sperăm că România le-a plăcut invitaților și că vor reveni cu ocazia unor evenimente aerospațiale de anvergură internațională.